Dr. Daciana Toma, medic de familie
Analize medicale, examinare de rutină și investigații obligatorii pentru buna funcționare a organismului
1. Ghidul analizelor medicale anuale, în funcție de vârstă.
Setul de analize medicale care ar trebui făcute anual ține cont de vârsta persoanei, de sex, de factorii de risc pe care îi are, de istoricul de boală în familie, de afecțiunile care ar putea fi prezente mai frecvent la vârsta respectivă și de eventualele boli cu care e diagnosticată.
Există câteva elemente de bază pe care le urmărim: hemoleucograma, glicemia (zahărul din sânge), funcția hepatică, funcția renală, profilul lipidic (grăsimile în sânge), sumarul de urină. La aceste analize se adaugă anumite analize în funcție de profilul persoanei.
A face mai multe analize decât este necesar nu aduce beneficii, dimpotrivă, s-ar putea să genereze îngrijorări nejustificate, pentru că nu orice modificare a unei analize de laborator înseamnă neapărat boală.
Recomandarea este de a sta de vorbă cu medicul de familie și a stabili împreună pachetul de analize optim pentru fiecare în parte.
2. La ce să fim atenți? Semne, simptome care ne pot îndrepta către anumite investigații.
Am spus anterior că dincolo de vârstă, pachetul de analize de laborator este gândit în funcție de:
- sex – de exemplu: femeile în perioadă fertilă pot prezenta cicluri menstruale abundente care să aibă ca și consecință anemia; la bărbații peste 50 de ani (mai ales daca au simptomatologie urinară) vom recomanda efectuarea PSA pentru a identifica eventuale probleme la nivelul prostatei. Examenul Babeș-Papanicolau, ecografia mamară/mamografia ar trebui să fie examinări de rutină pentru femei.
- prezența factorilor de risc: obezitatea, sedentarismul, fumatul, consumul excesiv de alcool, dieta nesănătoasă – iată doar câțiva factori de risc care mă obligă să verific glicemia, profilul lipidic, funcția hepatică etc.
- istoricul de boli în familie – de exemplu: o persoană care are rude de gradul I cu diabet are risc crescut de a face diabet la un moment dat.
În ceea ce privește semnele sau simptomele care ar trebui să ne îngrijoreze, regula este că orice semn sau simptom nou apărut, care persistă sau se repetă trebuie investigat.
Oboseala care apare dupa o zi grea de muncă este de înțeles, dar a te trezi obosit, a fi mai obosit decât de obicei, de o bună bucată de timp, poate să însemne foarte multe lucruri. Poate să fie în contextul anemiei (iar anemia are extrem de multe cauze), poate să fie o depresie, una peste alta, paleta diagnostică este extrem de largă și trebuie investigată cu atenție.
3. Calendarul analizelor medicale.
La o persoană sănătoasă, fără factori de risc și fără boli cunoscute, efectuarea unui examen clinic și investigații de laborator o dată pe an este suficient. Dar acest calendar se schimbă în funcție de toate elementele expuse anterior.
Se estimează că peste 8000 de femei sunt diagnosticate anual în România cu un cancer ginecologic[1]. Cancerul de col uterin este cel mai frecvent tip de cancer ginecologic diagnosticat în România și al treilea cel mai comun tip de cancer în rândul femeilor din țara noastră, insa al doilea cel mai frecvent în segmentul 15-44 ani. Virusul HPV este agentul cauzator pentru marea majoritate a cazurilor de cancer de col uterin (99%), a leziunilor precanceroase si a formelor incipiente de cancer al colului uterin (90% dintre displazii sau neoplaziile intraepiteliale cervicale/CIN de gradul 2-3 și 75% dintre CIN gradul 1) , precum și majoritatea cancerelor vulvo-vaginale.
Cum putem preveni cancerul de col uterin, cel mai frecvent tip de cancer ginecologic?
Prevenirea cancerului de col uterin se realizează prin vaccinare anti HPV (Human Papilloma Virus – virusul papiloma uman), de preferat înainte de începerea vieții sexuale. În România adolescenții, fete și băieți, cu vârsta între 11 și 18 ani au access gratuit la vaccinarea anti-HPV[1], iar femeile adulte de la 19 la 45 de ani, beneficiază de access în regim compensat 50% la vaccin[2].
Este importantă și prevenția prin participarea femeilor adulte la programele de screening (prin testare Babes-Papanicolau sau testare HPV.)
Dacă aducem în discuție abstinența sexuală ca metodă de prevenție, trebuie să menționăm faptul că transmiterea HPV se poate face prin intermediul oricărui tip de contact cu pielea sau mucoasele infectate.
4. Ce este virusul HPV?
HPV face parte din marea familie a Papilloma virusurilor care cuprinde peste 200 de genotipuri[1]. Sunt virusuri care pe de-o parte se transmit foarte ușor, iar pe de altă parte, prezintă anumite caracteristici care le permit să „păcălească” sistemele de apărare ale organismului uman. Circa 8 din 10 persoane se infectează măcar o data la un moment dat în cursul vieții cu Papilloma virusul Uman (HPV)3. Deși este cea mai frecventă infecție cu transmitere sexuală la om, infecția cu HPV este cel mai adesea asimptomatică, rămânând subdiagnoticată. În circa 9 din 10 cazuri, sistemul imunitar al organismul uman reușeste să elimine infecția cu HPV în circa 2 ani[1]. Însă, infecțiile persistente cu anumite tipuri de HPV conduc la aparitia în 10-20 ani de la infecția primară a unor cancere în zonele infectate[2].
Sunt 30-40 de genotipuri care infectează regiunea ano-genitală, tipul de mainfestare depinzând de genotipul infectant: leziuni benigne (condiloamele acuminate – „negii genitali” – generate de genotipurile 6,11), respectiv leziuni maligne (cancer de col uterin, vulvar, vaginal, anal etc – generate de tulpini cu risc oncogenic crescut: 16,18, 31, 33, 45, 52, 58).
Virusul HPV este agentul cauzator pentru marea majoritate a cazurilor de cancer de col uterin (99%)[3], a leziunilor precanceroase si a formelor incipiente de cancer al colului uterin (90% dintre displazii sau neoplaziile intraepiteliale cervicale/CIN de gradul 2-3 și 75% dintre CIN gradul 1), precum și majoritatea cancerelor vulvo-vaginale.
5. Sfaturi – cum se poate obține vaccinul anti HPV și cine se poate vaccina?
Vaccinul se poate obține cu ajutorul medicului de familie, decontat de către Ministerul Sănătății, sau prin achiziție din fonduri proprii. Vaccinarea impotriva HPV este compensată in procent de 100% pentru persoanele cu varsta cuprinsa între 11-18 ani și 50% pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 19-45 de ani.
Vaccinarea înainte de expunerea la virus este cea mai benefică, dar adulții nevaccinați rămân expuși riscului de cancer și boli determinate de HPV, întrucât rămân expuși riscului de a dobândi infecții cu HPV pe tot parcursul vieții. Ratele de infecție persistentă cresc odată cu vârsta atât la femei, cât și la bărbați.
6. Stilul de viata – fumat, nutritia – factori de risc pentru cancerul de col si alte tipuri de cancere?
Stilul de viață este definit ca ansamblul obiceiurilor și practicilor pe care le are o persoană, care pot influența în mod pozitiv (stilul de viață sănătos) sau negativ starea de sănătate fizică și mintală a persoanei respective.
Fumatul , dieta dezechilibrată, supraponderea și obezitatea, sedentarismul – sunt factori de risc pe care ii întâlnim frecvent la persoanele din jurul nostru și care pot crește riscul pentru diferite tipuri de cancere: de col uterin, de colon, pulmonar, etc.
Prevenirea acestor factori de risc, controlul lor în cazul unei persoane care are acești factori de risc sunt esențiale pentru sănătatea organismului, pentru a putea păstra capacitatea de apărare a acestuia, pentru a-i asigura funcționarea la cote optime.
7. Vaccinarea anti-HPV în rândul adolescenților
Vaccinarea anti-HPV, atât a fetelor, cât și a băieților, este cea mai bună metodă de a-i proteja împotriva diverselor tipuri de cancer pe care le-ar putea dezvolta mai târziu, ca urmare a infecției cu virusul HPV.
Pentru a putea preveni bolile generate de HPV (indiferent că vorbim despre cancere sau leziunile necanceroase – condiloamele acuminate) este esențială vaccinarea anti-HPV înainte de debutul vieții sexuale (având în minte că infectarea se poate realiza și prin alte tipuri de contacte, nu neapărat sexual). Vaccinarea HPV se recomandă atât fetelor cât și băieților cu vârste de peste 9 ani.
Dacă s-a ratat acest moment, vor exista beneficii chiar și în cazul în care persoana are infecție cu o tulpină HPV inclusă în vaccin, prin protecție față de celelalte tulpini cu care nu a fost încă infectată.
8. Există tratament?
Nu există un tratament care să asigure eliminarea virusului din organism, odată ce infecția s-a produs, dar problemele de sănătate/complicațiile determinate de această infecție pot fi tratate. Este important însă ca depistarea cancerelor asociate infecției cu HPV să se facă devreme, când leziunile sunt în stadiu incipient.
În cazul depistării unei infecții cu HPV, medicul specialist este cel care creează planul de tratament, în funcție de particularitățile fiecărui pacient.
Referințe
1. https://ecis.jrc.ec.europa.eu/explorer.php?$0-0$1-All$2-All$4-1,2$3-0$6-0,85$5-2022,2022$7-7$CEstByCountry$X0_8-3$X0_19-AE27$X0_20-No$CEstBySexByCountry$X1_8-3$X1_19-AE27$X1_-1-1$CEstByIndiByCountry$X2_8-3$X2_19-AE27$X2_20-No$CEstRelative$X3_8-3$X3_9-AE27$X3_19-AE27$CEstByCountryTable$X4_19-AE27
2. De la 1 decembrie 2023
3. Materialul va fi publicat dupa intrarea în vigoare a noului model de acces la vaccinarea anti-HPV anunțat de autoritățile române
4. Meites E, Gee J, Unger E, Markowitz L. Epidemiology and Prevention of Vaccine-Preventable Diseases (Pink Book). 14th edition. Chapter 11: Human Papillomavirus. Centers for Disease Control and Prevention (CDC).Disponibil la: https://www.cdc.gov/vaccines/ pubs/pinkbook/downloads/hpv.pdf.
5. World Health Organization. Human Papillomavirus and cervical cancer. Disponibil la: https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/human-papillomavirus-(hpv)- and-cervical-cancer.
6. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/human-papilloma-virus-and-cancer
7. Kehinde Sharafadeen OKUNADE, Journal of Ob-Gyn, Human Papilloma Virus and Cervical Cancer. Disponibil la : https://www.ncbi. nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7062568
RO-NON-00928